Marguerite Yourcenar -  Poveste Albastra

3 Povesti scurte care iti ofera o privire ca printr-o mica fereastra asupra unui crampei din viata personajelor.

In "Intaia seara" am simtit cum aproape ca insotesc cei doi tineri proaspat casatoriti in drumul lor cu trenul prin frumoasa Elvetie spre locul unde aveau sa isi petreaca luna de miere. Aproape ca eram si eu stingherita de linistea care se asezase in compartimentul lor, pentru ca niciunul nu credea ca are o linie destul de buna de deschidere a unei conversatii.

El traieste sentimentul unui compromis prin casatorie, o alegere mai mult comoda decat placuta ; isi proiecteaza un viitor tern alaturi de femeia care era convins ca il va plictisi cat de curand si ii gaseste deja si mici defecte fizice care il conving ca o vor indeparta de ea.

Ea, vrand sa fie sotia perfecta, pedanta si inca timida.

Povestea se termina la hotelul in care sotii isi vor petrece luna de miere, unde el primeste o telegrama in care e instiintat ca o amanta de care se despartise dar la care inca se gandea nostalgic, murise intr-un accident.

Povestea pe mine m-a facut sa simt, aproape dureros esecul casatoriei lor, casatorie probabil tipica pentru vremurile in care a fost scrisa. Lipsa de comunicare si gandurile fiecaruia care zburau in cu totul alta directie facea ca doi oameni care stau unul langa altul in compartimentul unui tren sa fie totusi atat de departe unul de celalalt.

Ce este interesant e ca aceasta scurta poveste a fost scrisa initial de tatal autoarei, si revizuit si publicat de aceasta. Trebuia sa fie un prim capitol al unui roman pe care tatal nu a apucat niciodata sa il scrie.